Bulgărele de zăpadă!

De mici, sau de când ne doream să “ne facem oameni mari”, am învăţat să facem bulgări de zăpadă. La prima vedere un joc nevinovat, în acele vremuri!

Unii dintre noi, au privit către bulgărele de zăpadă, apoi l-au aruncat cât de departe se putea pentru a-şi arăta, poate, curajul sau pentru că aşa au simţit.

Alţii au pus bulgărele jos şi l-au rostogolit, până când a fost suficient de mare, să formeze omul de zăpadă, prezent şi azi în amintirile ce ne străbat mintea când citim aceste rânduri.

Ajunşi acum, la vârsta “oamenilor mari”, identificăm şi ajungem să înţelegem că o simplă joacă este în cele din urmă imaginea realităţii în ceea ce numim cu toţii, carieră.

Toţi avem şanse în viaţă!

Unii irosesc şansele de a putea vedea ridicat omul de zăpadă, în timp ce alţii au răbdare să rostogolească bulgărele dintre degete, până când va prinde formă şi va putea sta la baza omului de zăpadă. Sentimentul lucrului bine făcut şi finalizat merită tot efortul însă nu mulţi se bucură de acest sentiment, deşi fiecare a avut aceeaşi şansă. Puţini au însă răbdare să împingă la bulgărele de zăpadă şi mulţi se tem de mâinile degerate.

Există şi persoane nehotărâte, care ţin bulgărele în mână, pentru a nu-l pierde. Ei ştiu că pot, dar nu au curajul să îl rostogolească, aşteaptă să vadă ce obţin ceilalţi.

Ei nu ştiu însă, că dacă bulgărele se topeşte şi nu este valorificat la timp nu va putea sta la baza omului de zăpadă sau omul de zăpadă se prăbuşeşte rapid.

Tu ce alegi? Rostogoleşti, Priveşti sau Aştepţi?

George Rauti (Antrenor de cariera)