Beneficiezi de concediu de odihnă când ești în concediu medical? Află cum!

Concediu de odihnă este un drept al salariaților la care aceștia nu pot renunța și reprezintă unul dintre elementele obligatorii care trebuie să existe în contractual individual de muncă,

Concediul de odihnă la care are dreptul un salariat este reglementat de Legea 53/2003 – Codul Muncii după cum urmează: Art. 144

(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Art. 145

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Durată concediului de odihnă poate fi regelementată prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului dar nu poate fi mai mică de 20 zile într-un an calendaristic.

Cum se calculează concediu de odihnă?

Pe durata concediului de odihnă, salariatul primește o indemnizație pentru concediu. La calculul indemnizației de concediului de odihnă se ia în calcul baza de calcul care este egală cu media venitului din ultimele 3 luni anterioare concediului de odihnă. La calculul indemnizației se iau în calcul sporurile și indemnizațiile cu caracter permanent.

Dacă salariul s-a modificat în luna de acordare a concediului de odihnă, la calcului indemnizației se ia în calcul salariu din luna respectivă, astfel salariatul primește indemnizația mai favorabilă (dacă media venitului pe ultimele 3 luni este mai mare decât media din luna acordării indemnizației, se ia în calcul aceasta ca bază de calcul, iar dacă este mai mică, se ia în calcul media zilnică din luna acordării indemnizației)

Concediul de odihnă se calculează proporțional cu durata lucrată, astfel dacă ai lucrat 3 luni și aveai dreptul la 20 zile de concediu de odihnă pe an, concediul de odihnă la care vei avea dreptul se calculează astfel:

 20 zile/12 luni = 1.66 zile de co/lună

1.66 co /lună* 3 luni = 4.98 zile co, rontunjit revin 5 zile de concediu de odihnă

 Pot lua banii pe concediu de odihnă dacă nu vreau concediu?

Concediul de odihnă este un drept al salariaților tocmai pentru a-i obliga să aibă perioade de relaxare și recreere.

Concediul de odihnă se poate achita numai la încetarea contractului individual de muncă. În cazul în care la încetarea contractului individual de muncă, salariatul nu avea tot concediul de odihnă efectuat, angajatorul îi va achita contravaloarea concediului pe ultimul stat de plată.

Aceeași situtie este valabilă și în cazul în care salariatul a efectuat mai mult concediu decât avea dreptul, angajatorul va reține pe ultimul stat contravaloarea concediului de odihnă efectuat în avans.

 Când pot luă concediu de odihnă?

Concediul de odihnă este dreptul salariatului și se poate acorda încă din prima luna de activitate dacă nu sunt alte reglemetari prevăzute în contractul colectiv de muncă, atât pentru contractele individuale de muncă pe perioadă nedeterminată cât și pentru contractele individuale de muncă pe perioadă determinată.

Programarea concediilor de odihnă se face conform politicii firmei și a prevederilor contractului colectiv de muncă dar și cu respectarea prevederilor Codului Muncii- Legea 53/2003.

Prevederilor din Legea 12/2015 pentru modificarea și completarea Codului Muncii, art 46 alin (2), stabilește perioada în care se poate lua concediul de odihnă în cazul în care salariatul nu-l poate lua în anul respectiv din motive obiective:

(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauza, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

Concediu de odihnă suplimentar

Ținerii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu handicap și salariații care lucrează în condiții grele, vătămătoare care le-ar periclita sănătatea și dezvoltarea fizică sau psihică, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile. Acest concediu suplimentar va fi prevăzut și în contractul individual de muncă incheiat între părți.

Dacă am fost în concediu medical am dreptul la concediu de odihnă?

Art 145 din Codul Muncii a fost modificat prin Legea 12/2015 și reglementează perioadele care sunt incluse în stabilirea concediului de odihnă:

“(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.

(5) În situația în care încapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând că salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează că zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care încapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreagă perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.”
În concluzie drepturile la concediu de odihnă se acordă chiar și atunci când angajatul a absentat de la locul de muncă din următoarele motive:
a) concediu medical personal;
b) concediu de maternitate ( maxim 126 de zile pe perioadă sarcinii);
c) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav aflat în întreținere;
d) concediu de risc maternal;

Dreptul angajatorului privind efectiuarea concediului de odihnă

În caz de forță majoră, angajatorul poate chema la muncă salariatul aflat în concediu de odihnă, întrerupându-i astfel acestuia concediul de odihnă, cu obligația de a suporta toate cheltuielile apărute datorită întreruperii concediului de odihnă atât salariatului cât și familiei acestuia dacă este cazul (cheltuieli transport, bilete vacanță și orice prejudiciu apărut ca urmare a întreruperii concediului de odihnă)

Concediul de odihnă nu trebuie să se confunde cu zilele libere plătite sau cu concediul suplimentar pentru evenimente deosebite care sunt reglemetate separat.

Sursa foto: Sursa Foto