Protecţia maternităţii la locurile de muncă

Femeile însărcinate și mamele beneficiază, conform legii, de protecția maternității, adică protecția și securitatea lor la locul de muncă.

Femeile însărcinate sunt obligate să informeze în scris angajatorul despre starea lor fiziologică de graviditate și să dovedească starea de graviditate prin scrisoare medicală de la medicul de familie sau medical specialist cum că sunt luate în evidența cu sarcină în evoluție.

 Procedura  aplicabilă în situații de  sarcină și lăuzie.   

1. Odată ce o angajată, informează angajatorul despre starea sa fiziologică de graviditate, angajatorul are obligația:

– să trimită salariata la medicul specialist de medicină muncii care analizează condițiile de lucru în care salariata își desfășoară activitatea și întocmește raportul de graviditate (vezi model atasat),
– informează inspectaoratul teritorial de muncă că printre angajații săi se află și femei însărcinate

2. Concediul de sarcină și lăuzie (cunoscut sub denumirea de concediu de maternitate) are o durată de 126 zile dintre care obligatoriu 42 zile trebuiesc luate după nașterea copilului. Pe perioada concediului de sarcină și lăuzie, salariatele primesc o indemnizație de maternitate, plătită de angajator, care reperezinta 85% din media veniturilor din ultimele 6 luni.
NOTA :  A nu se confundă concediul de maternitate (concediu acordat pe perioadă sarcinii până la naștere) cu concediul de creștere copil ( concediu acordat din ziua a 43 a de la data nașterii copilului până la împlinirea vârstei de 1 an respectiv 2 ani, a copilului) .

După împlinirea a cel puțin 42 zile de concediu maternal de la naștere, salariatele pot opta pentru concediu de cerestere copil până la împlinirea copilului a vârstei de 1 an sau până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani.

După această perioadă, mamele care vor să mai stea acasă cu copii, pot solicita încă un an de concediu fără salariu, conform legii.

3. Pe perioadă concediului de creștere copil, salariatele primesc, de la  Agenția locală de prestării sociale arondata  catre Primăria de domiciliu, o indemnizație de creștere copil în valoare de 85 % din media veniturilor nete din ultimele 12 luni de activitate.

Indeminizatia de creștere copil primită de la Primăria de domiciliu, diferă în funcție de opțiunea mamei privind perioada de creștere copil, după cum urmează:

– între 600 lei și 3400 lei (net) pentru părinții care optează pentru o perioadă a concediuliul de creștere copil până la împlinirea acestuia a vârstei de 1 an

– între 600 lei și 1200 lei (net), pentru părinții care optează pentru o perioadă a concediului de creștere copil până la împlinirea acestuia a vârstei de 2 ani

– în situațiile de gemeni, triplet sau multipleți, indemnizația de creștere copil se majorează cu câte 600 lei pentru fiecare copil, începând cu al-2-lea.

Cele 12 luni de activitate pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;

b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;

c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

d) au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

e) au beneficiat de pensie de invaliditate, în condiţiile legii;

f) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;

g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;

h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap;

i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;

j) se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare;

k) şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;

l) au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat;

m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;

n) au calitatea de doctorand, în condiţiile prevăzute de art. 20 şi 21 din Hotărârea Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificările ulterioare;

o) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;

q) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

r) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a învăţământului postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

s) se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

t) se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;

u) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;

v) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire

Când se poate beneficia de stimulent de inserție?

Mamele care optează pentru concediu de creștere copil până la împlinirea copilului a vârstei de 1 an și care se întorc la muncă mai devreme, astfel realizând venituri din salarii, primesc de la primăria de domiciliu un stimulant de inserție în valoare de 500 lei până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani.

Stimulent de inserție până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani, primesc și mamele care optează pentru concediu de creștere copil până la împlinirea acestuia a vârstei de 2 ani și se întorc la servici după un an de concediu creștere copil.

Dreptul la concediu de crestere copil este netransferabil?

Conform articolului 11 alin 1 din OUG 111/2010, privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor,

(1) Dreptul la concediul pentru creșterea copilului se acordă ambilor părinți ai copilului, pe bază netransferabilă, în situația în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condițiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puțin o lună din perioadă totală a concediului de creștere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) în situația în care persoană prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.

Dacă realizezi venituri impozabile pe perioadă concediului de creștere copil, ți se suspendă indemnizația?

OUG 111/2010 prevede din 2015, că părinții care se află în concediu de creștere copil, pot realiza venituri supuse impozitului fără că indemnizația de creștere copil să fie suspendată, cu condiția că venuturile supuse impozitului realizate să nu depășească 3 000 lei net într-un an calendaristic.

Documente necesare pentru primirea indemnizației de creștere copil.

 Dosarul pentru acordarea imdemnizatiei de creștere copil trebuie să cuprindă:

– Cerere din partea persoanei care va beneficia de indemnizație creștere copil, de solicitare concediu creștere copil cu menționarea perioadei pentru care optează;
–  Copie după cartea de identitate a părinților copilului;
– Certificatul de naștere al copilului;
– Adeverință privind venitul realizat de persoana care urmează să între în concediu creștere copil în ultimele 12 luni înainte de nașterea copilului.
– Decizie din partea angajatorului prin care reiese suspendarea contractului individual de muncă pentru perioada în care se solicita concediu de creștere copil;
–  Alte documente solicitate de primăria de domiciliu care să vina în susținerea situației;
– La alegere, cont IBAN în cazul în care se dorește că indemnizația să fie virată pe card.

Drepturile femeilor însărcinate sau mamelor care alăptează

Femeile însărcinate au dreptul la:

1.Modificarea condițiilor de lucru și reducerea cu o pătrime a programului de lucru cu menținerea drepturilor salariale în cazul în care medicul de medicină muncii găsește activitatea prestată de salariata însărcinată că prezentând riscuri pentru sănătatea sa, sau având repercursiuni asupra sarcinii/alăptării. Această modificare a condițiilor de lucru poate duce până la repartizarea salariatei la alt loc de muncă fără riscuri care ar putea periclita sănătatea mamei sau dezvoltarea normală a fătului.

 2. Concediu de risc maternal, în cazul în care angajatorul nu are posibilitatea de a modifică condițiile de lucru sau să repartizeze salariata pe un alt post de muncă, Concediul de risc maternal poate fi luat înainte sau după concediului de maternitate de 126 de zile.

Concediul de risc maternal se poate elibera de medical de familie sau de medicul specialist pe o perioadă de maxim 120 zile și poate fi luat fracționat sau în întregime. Pe perioada concediul de risc maternal, salariata primește o indemnizație de risc maternal egală cu 75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical. Dacă salariata nu are 10 luni vechime, la calculul indemnizației de risc maternal se ia în calcul salariul minim pe economie garantat pe țara. Indemnizația de risc maternal este plătită de angajator și reprezintă perioadă asimilată stagiului de cotizare.

3. Dispensă pentru consultații prenatale în limită a maxim 16 ore pe luna, în cazul în care consultațiile pot fi efectuate doar în timpul programului de muncă, fără că drepturile salariale să fie afectate.

4. Protecție în caz de concediere. Conform art 21 alin (1) din OUG 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

a) salariatei însărcinate, din motive care au legătură directă cu starea sa;

b) salariatei care se află în concediu de risc maternal;

c) salariatei care se află în concediu de maternitate;

d) salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;

e) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

Salariatele cu risc maternal care au început activitatea, sunt protejate în caz de concediere primele 6 luni după revenirea în unitate.

5. Două pauze de câte o oră pentru femeile care alăptează cu mențiunea că timpul pauzei include și timpul de deplasare al mamei la și de la locul unde se află copilul.

Femeile care alăptează pot opta pentru luarea celor 2 pauze cumulate și să se reducă durata zilnică a muncii cu 2 ore, fără că drepturile salariale să fie afectate.

 Așteptăm întrebările dumneavoastră personalizate și specialiștii City Square Center vă vor răspunde în conformitate cu legislația în vigoare.

Sursa foto: Sursa foto